“谁是舞王”大区赛延吉站结束吉林队强势晋级

viola: lingua mministrativa;
russu: lingua curturali;
virdi: minuritati francòfuni.
Lu francisi è na lingua d? gruppu d? lingui rumanzi da famigghia d? lingui indoeuropei. è una d? lingui rumanzi cchiú diffusi, superata sulu d? spagnolu e d? portughisi.
Lu francisi è l'unnicèsima lingua nt? munnu, parrata di circa 77 miliuna di pirsuni (chiamati francòfuni) comu lingua matri e di circa 128 miliuna di pirsuni comu secunna lingua (1999). è la lingua officiari o di travagghiu nta diversi stati (Svizzira, Belgiu, Québec), cumunitati e amministrazzioni (comu l'Unioni Europea, lu Cumitatu Nternazziunali Olìmpicu, li Nazzioni Uniti).
Alfabbetu
[cancia | cancia lu còdici]Lu francisi si scrivi ch? 26 littri di l'alfabbetu latinu.
Ci sunnu macari la vucali ? (na o siquita di na e) e arcuni segni diacrìtici (spissu accenti) comu: à a ? è é ê ? ? ? ? ù ? ü. La prununcia nun è facili, cu armenu 32 funemi di cui certi nun hannu currispunnenti n sicilianu.
Dialetti
[cancia | cancia lu còdici]
Li dialetti propr? d? francisi sunnu quasi scumparsi (ntra li cchiú famusi, lu picard, lu gaddu (parratu n Bretagna) o lu valloni n Belgiu).
Ma, nta diversi riggiuni francisi, arristaru àutri lingui rumanzi e nun: lu corsu, na lingua itàlica nta Corsica, lu brètoni na lingua cèltica, li dialetti tudischi parrati nta l'Alsazzia o la lingua basca. La cchiú estesa (ma n via di sparizzioni) è la Linguadoca (n francisi "Langue d'oc"), nt? miridiuni, parrata macari di Danti.
Storia
[cancia | cancia lu còdici]N ginirali si riteni ca lu primu testu scriutu n protofrancisi (o rumana lingua o ancùra lingua rumanza) foru li Juramenti di Strasburgu di l'842. La prima minzioni di l'esistenza di na lingua rumanza è di l'813, n occasioni d? synode de Tours. Abbisugna però aspittari li anni 880-881 p? primu testu littirariu, la Séquence de Sainte Eulalie, macari siddu la lingua di stu testu si pò cunsidirari cchiú simili ? picard ca ? francisi. Abbisugna macari arricanùsciri ca la distinzioni ntra lingua e dialettu è n'attivitati stèrili: quinni nun si pò decìdiri obiettivamenti. è nt? 1539 ca l'ordonnance de Villers-Cotterêts imponi lu francisi comu lingua d? dirittu e da mministrazzioni.
Lu francisi nt? munnu
[cancia | cancia lu còdici]Nta tabella a manu ritta, li paisi e lu nùmmaru di pirsuni ca pàrranu lu francisi nt? munnu.
Lingua officiali | |
---|---|
Paisi | Pirsuni |
Autri pruggetti
[cancia | cancia lu còdici]Wikipedia hava n'edizzioni 'n lingua francisa